Te ador, faptura nascuta din vise,
Te ador prelung in noptile senine,
Pe tine, dulce chip, pe tine, zbor al mintii,
Te ador, minune, ca ingerii vazduhul.
Esti al meu sfant verset
Ce-l soptesc tainic si-l invat discret,
Esti sfantul meu potir
Din care beau placerea licorii de venin.
Mi-esti crucea mantuirii
Si primul meu cuvant,
Te ador, iubite, pe tine, vesnic gand.
Ti-as pune lumea-n brate
Numai de-as putea
Si soarta mea ti-as da-o,
Caci te ador pe tine, suflet,
Ce nume nu mai ai,
Te ador mai sus de vise si imagini,
Vesnic precum cerul, nesfarsit ca marea.
Esti dureros ca viata, dulce lacrima amara,
Dar te ador cum florile adora vara.
vineri, 23 iulie 2010
Inscriptie pe piatra
E primavara si tarziu
Si flori imi cad in stoluri
Peste mana alba,
Parasind gri ramuri
Ce de asta iarna
Le admiram tacand.
In groapa-ngusta stau,
Intr-un cosciug neterminat
Si groparul m-a uitat
De cand lumea a plecat,
Doar florile cad si cad,
Necontenit intregul an.
Se apleaca ramuri des
Rasfirandu-se pe cruce
Pe a carei piatra rece
Am cioplit simple cuvinte
Ca pe-o dulce prevestire,
"Primavara asta mor".
Florile imi cad de zor
Umplandu-mi cosciugul,
Iar timpul trece-ncetisor
Aducandu-mi acelasi dor
Ce m-a facut sa scriu pe piatra
"Primavara asta mor".
Si flori imi cad in stoluri
Peste mana alba,
Parasind gri ramuri
Ce de asta iarna
Le admiram tacand.
In groapa-ngusta stau,
Intr-un cosciug neterminat
Si groparul m-a uitat
De cand lumea a plecat,
Doar florile cad si cad,
Necontenit intregul an.
Se apleaca ramuri des
Rasfirandu-se pe cruce
Pe a carei piatra rece
Am cioplit simple cuvinte
Ca pe-o dulce prevestire,
"Primavara asta mor".
Florile imi cad de zor
Umplandu-mi cosciugul,
Iar timpul trece-ncetisor
Aducandu-mi acelasi dor
Ce m-a facut sa scriu pe piatra
"Primavara asta mor".
In timp (III)
Am invatat sa controlez timpul
Scriind, iubind, gandindu-ma la tine.
Am incatusat realitatea
Si secundele le-am turnat in litere,
Gandurile mele scrise devenind acum
Ceasuri ale unui timp neinventat.
Acum te pot iubi etern
Caci de cand am prins nemarginirea-n pagini
Sunt nemuritoare prin scris si moarte.
(22 mai 1999)
Scriind, iubind, gandindu-ma la tine.
Am incatusat realitatea
Si secundele le-am turnat in litere,
Gandurile mele scrise devenind acum
Ceasuri ale unui timp neinventat.
Acum te pot iubi etern
Caci de cand am prins nemarginirea-n pagini
Sunt nemuritoare prin scris si moarte.
(22 mai 1999)
Dragostea mea
Dragostea mea a innebunit,
Din bratele mele fuge razand,
Vorbele ii sunt cuvinte de delir
Si eu n-o mai inteleg.
Alearga ca nebuna prin paduri
Intr-o perfecta goliciune ireala
Si parca pluteste ca un abur de seara,
E rece si atat de doritoare.
Dragostea mea a innebunit,
Vorbeste cu florile inca adormite,
Le sopteste vorbe dulci, minciuni nevinovate
Asa cum facea si cu mine altadata.
Si tot fuge ca o nebuna ce e,
Luandu-mi mintea si inima cu ea.
Sedusa de privirea ei prea vie
Pana si padurea se apleaca in fata pasilor ei.
Atunci eu cum sa rezist?
Dragostea mea a innebunit,
Iar eu alunec usor spre o alta lume,
Pierzand tot ce imi mai amintea de ea.
Doar raul imi mai destainuie
Emotiile lui cand ii simtea piciorul in unda
Si de vantul care plange si acum de dor.
Si o gelozie ma cuprinde, macinandu-ma.
Dragostea mea tot goneste...
Vantul continua sa alerge dupa ea
Raul tot curge in urmarirea ei,
Padurea isi intinde crengile spre ea,
Iar eu am innebunit de tot
Imaginandu-mi cuvinte nespuse,
Auzind soapte nicicand rostite.
Si o tot astept sa vina iar.
Din bratele mele fuge razand,
Vorbele ii sunt cuvinte de delir
Si eu n-o mai inteleg.
Alearga ca nebuna prin paduri
Intr-o perfecta goliciune ireala
Si parca pluteste ca un abur de seara,
E rece si atat de doritoare.
Dragostea mea a innebunit,
Vorbeste cu florile inca adormite,
Le sopteste vorbe dulci, minciuni nevinovate
Asa cum facea si cu mine altadata.
Si tot fuge ca o nebuna ce e,
Luandu-mi mintea si inima cu ea.
Sedusa de privirea ei prea vie
Pana si padurea se apleaca in fata pasilor ei.
Atunci eu cum sa rezist?
Dragostea mea a innebunit,
Iar eu alunec usor spre o alta lume,
Pierzand tot ce imi mai amintea de ea.
Doar raul imi mai destainuie
Emotiile lui cand ii simtea piciorul in unda
Si de vantul care plange si acum de dor.
Si o gelozie ma cuprinde, macinandu-ma.
Dragostea mea tot goneste...
Vantul continua sa alerge dupa ea
Raul tot curge in urmarirea ei,
Padurea isi intinde crengile spre ea,
Iar eu am innebunit de tot
Imaginandu-mi cuvinte nespuse,
Auzind soapte nicicand rostite.
Si o tot astept sa vina iar.
In Timp (II)
Trecutul a inceput odata cu cuvintele lui,
Inaintand usor spre un sarut
Ce zile si nopti il tot simteam
Aruncandu-ma intr-un prezent trecut.
Prezentul de acum il simt in fiecare vis
Ce-mi tese in fata ochilor o plasa de iubire
Si acoperindu-mi ochi,
Sa nu mai pot deosebi viitorul de prezent.
Timpul este el, cel etern
Ce inainteaza odata cu mine,
Pasii lui rasunandu-mi parca in inima,
Ca la fiecare bataie sa simt zguduirea
A sutelor de vieti ce le vom trai.
Trecutul, prezentul si viitorul
S-au contopit intr-un singur timp,
O secunda gigantica ce nu se va sfarsi decat atunci
Cand cuvantul lui va pieri inainte sa-l rosteasca.
(13 martie 1999)
Inaintand usor spre un sarut
Ce zile si nopti il tot simteam
Aruncandu-ma intr-un prezent trecut.
Prezentul de acum il simt in fiecare vis
Ce-mi tese in fata ochilor o plasa de iubire
Si acoperindu-mi ochi,
Sa nu mai pot deosebi viitorul de prezent.
Timpul este el, cel etern
Ce inainteaza odata cu mine,
Pasii lui rasunandu-mi parca in inima,
Ca la fiecare bataie sa simt zguduirea
A sutelor de vieti ce le vom trai.
Trecutul, prezentul si viitorul
S-au contopit intr-un singur timp,
O secunda gigantica ce nu se va sfarsi decat atunci
Cand cuvantul lui va pieri inainte sa-l rosteasca.
(13 martie 1999)
Obsesiv
O lumanare mi-a ars la capat toata noaptea,
Eu dormeam linistita culcata pe umarul lui,
Doar un tipat ca de fiara mai auzeam in vis
Trezindu-ma in brate cu iubitul stins.
Lumina alba a lunii cadea neinduratoare
Si stelele complice clipeau vorbind prea tare.
Iubitul imi tresara zambind parca a jale
Si il sarut usor pe buzele amare
Ce poarta inca acelasi gust de sare.
In sunetul de clopot ochii mi-nchid pentru o secunda,
Umbra de la cruce ne-nveleste intim in a sa unda,
Vantul imprastie peste noi o ultima mana de pamant
Si frunze cad in valuri din pomi batrani de plans,
Ca-n neclintirea noastra sa uitam pe veci de toate,
De tot ce ne-a tinut odat' departe.
(11 aprilie 1999)
Eu dormeam linistita culcata pe umarul lui,
Doar un tipat ca de fiara mai auzeam in vis
Trezindu-ma in brate cu iubitul stins.
Lumina alba a lunii cadea neinduratoare
Si stelele complice clipeau vorbind prea tare.
Iubitul imi tresara zambind parca a jale
Si il sarut usor pe buzele amare
Ce poarta inca acelasi gust de sare.
In sunetul de clopot ochii mi-nchid pentru o secunda,
Umbra de la cruce ne-nveleste intim in a sa unda,
Vantul imprastie peste noi o ultima mana de pamant
Si frunze cad in valuri din pomi batrani de plans,
Ca-n neclintirea noastra sa uitam pe veci de toate,
De tot ce ne-a tinut odat' departe.
(11 aprilie 1999)
Iubind
Iti miroase pielea a aer rece, umed
De cand ne intalneam in taina in patul tau din nori,
Ca sa nu ne vada nimeni
Cum ne inaltam noi doi.
Iti miroase pielea a pamant fertil
De cand ne ascundeam la radacini de plop,
Ca sa-mi simti pielea mea de solzi
Si sa ne sarutam cu foc.
(30 ianuarie 1999)
De cand ne intalneam in taina in patul tau din nori,
Ca sa nu ne vada nimeni
Cum ne inaltam noi doi.
Iti miroase pielea a pamant fertil
De cand ne ascundeam la radacini de plop,
Ca sa-mi simti pielea mea de solzi
Si sa ne sarutam cu foc.
(30 ianuarie 1999)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)